Conjugarea verbului spitzhaben în germană la toate timpurile și toate modurile

Aici sunt tabelele de conjugare pentru verbul spitzhaben în germană. Pentru a căuta conjugarea unui alt verb în germană, puteți face clic aici.

Conjugarea verbului "spitzhaben" în timpurile limbii germane la modul indicativ

Timpurile indicative sunt cele mai des utilizate timpuri de conjugare în limba germană. Acestea fac posibilă evocarea unui fapt real sau a unei acțiuni fără nici o diferența fața de realitate.

Prezent
Präsens

  • ich habe spitz
  • du hast spitz
  • er/sie/es hat spitz
  • wir haben spitz
  • ihr habt spitz
  • Sie haben spitz

Perfect compus
Perfekt

  • ich habe spitzgehabt
  • du hast spitzgehabt
  • er/sie/es hat spitzgehabt
  • wir haben spitzgehabt
  • ihr habt spitzgehabt
  • Sie haben spitzgehabt

Imperfect
Präteritum

  • ich hatte spitz
  • du hattest spitz
  • er/sie/es hatte spitz
  • wir hatten spitz
  • ihr hattet spitz
  • Sie hatten spitz

Prin perfect compus
Plusquamperfekt

  • ich hatte spitzgehabt
  • du hattest spitzgehabt
  • er/sie/es hatte spitzgehabt
  • wir hatten spitzgehabt
  • ihr hattet spitzgehabt
  • Sie hatten spitzgehabt

Viitor I
Futur I

  • ich werde spitzhaben
  • du wirst spitzhaben
  • er/sie/es wird spitzhaben
  • wir werden spitzhaben
  • ihr werdet spitzhaben
  • Sie werden spitzhaben

Viitor II
Futur II

  • ich werde spitzgehabt haben
  • du wirst spitzgehabt haben
  • er/sie/es wird spitzgehabt haben
  • wir werden spitzgehabt haben
  • ihr werdet spitzgehabt haben
  • Sie werden spitzgehabt haben

Conjugarea verbului "spitzhaben" la imperativ, participiu și infinitiv în germană

Imperativul și participiul sunt stări gramaticale importante în conjugarea germană. Sunt utilizate pe scară largă.

Imperativul german este folosit pentru a da ordine, a cere ceva de la cineva sau pur și simplu a cere cuiva să facă ceva. Această dispoziție gramaticală este adesea folosită în limba germană. Participiul prezent (Partizip I) și participiul trecut (Partizip II) sunt folosite în locul verbelor conjugate sau adjectivelor. Participiul trecut este folosit pentru a forma timpurile compuse, precum și forma pasivă în germană.

Imperativ
Imperativ Präsens

  • habe (du) spitz
  • haben wir spitz
  • habt ihr spitz
  • haben Sie spitz
  • hab (du) spitz
  • haben wir spitz
  • habt ihr spitz
  • haben Sie spitz

Infinitiv - Prezent
Infinitiv - Präsens

  • spitzhaben

Infinitiv - Perfect
Infinitiv - Perfekt

  • spitzgehabt haben

Participiul prezent
Partizip Präsens

  • spitzhabend

Participiul perfect
Partizip Perfekt

  • spitzgehabt

Conjugarea verbului "spitzhaben" la subjunctivul I (Konjunktiv I) în germană

Principala utilizare a subjunctivului I în limba germană este vorbirea indirectă, aceste timpuri sunt mai puțin folosite. Pentru a forma subjunctivul I, folosim tulpina verbului (tulpina nu se schimbă) la care adăugăm terminația timpului subjunctiv.

Conjunctiv I Prezent
Konjunktiv I Präsens

  • ich habe spitz
  • du habest spitz
  • er/sie/es habe spitz
  • wir haben spitz
  • ihr habet spitz
  • Sie haben spitz

Conjunctiv I Perfect compus
Konjunktiv I Perfekt

  • ich habe spitzgehabt
  • du habest spitzgehabt
  • er/sie/es habe spitzgehabt
  • wir haben spitzgehabt
  • ihr habet spitzgehabt
  • Sie haben spitzgehabt

Conjunctiv I Viitor I
Konjunktiv I Futur I

  • ich werde spitzhaben
  • du werdest spitzhaben
  • er/sie/es werde spitzhaben
  • wir werden spitzhaben
  • ihr werdet spitzhaben
  • Sie werden spitzhaben

Conjunctiv I Viitor II
Konjunktiv I Futur II

  • ich werde spitzgehabt haben
  • du werdest spitzgehabt haben
  • er/sie/es werde spitzgehabt haben
  • wir werden spitzgehabt haben
  • ihr werdet spitzgehabt haben
  • Sie werden spitzgehabt haben

Conjugarea verbului "spitzhaben" la subjunctivul I (Konjunktiv II) în germană

Subjunctivul II este folosit în principal pentru a exprima irealul în germană. Creează un decalaj între vorbire și realitate. Subjunctivul II Prezent este folosit pentru a exprima o ipoteză, o dorință sau o propoziție condiționată. Acest timp de conjugare este, de asemenea, utilizat pentru a forma expresii convenționale de politețe în germană. În plus, atunci când acest timp de conjugare este la trecut, acesta vă permite să exprimați regretul sau să vorbiți despre o situație care s-ar fi putut întâmpla. Aceste timpuri de conjugare nu sunt utilizate foarte des.

Conjunctiv I Imperfect
Konjunktiv II Präteritum

  • ich hätte spitz
  • du hättest spitz
  • er/sie/es hätte spitz
  • wir hätten spitz
  • ihr hättet spitz
  • Sie hätten spitz

Conjunctiv II Prin perfect compus
Konjunktiv II Plusquamperfekt

  • ich hätte spitzgehabt
  • du hättest spitzgehabt
  • er/sie/es hätte spitzgehabt
  • wir hätten spitzgehabt
  • ihr hättet spitzgehabt
  • Sie hätten spitzgehabt

Conjunctiv II Viitor I
Konjunktiv II Futur I

  • ich würde spitzhaben
  • du würdest spitzhaben
  • er/sie/es würde spitzhaben
  • wir würden spitzhaben
  • ihr würdet spitzhaben
  • Sie würden spitzhaben

Conjunctiv II Viitor II
Konjunktiv II Futur II

  • ich würde spitzgehabt haben
  • du würdest spitzgehabt haben
  • er/sie/es würde spitzgehabt haben
  • wir würden spitzgehabt haben
  • ihr würdet spitzgehabt haben
  • Sie würden spitzgehabt haben

Căutați conjugarea unui alt verb în germană

Iată câteva alte verbe aleatorii de descoperit : erblondenheranziehenreinknallenrettenskandalierenspinnenspitzenspitzkriegensprayensuckelnüberwallenvergenauernzinsen