Conjugarea verbului anfunkeln în germană la toate timpurile și toate modurile
Aici sunt tabelele de conjugare pentru verbul anfunkeln în germană. Pentru a căuta conjugarea unui alt verb în germană, puteți face clic aici.
Conjugarea verbului "anfunkeln" în timpurile limbii germane la modul indicativ
Timpurile indicative sunt cele mai des utilizate timpuri de conjugare în limba germană. Acestea fac posibilă evocarea unui fapt real sau a unei acțiuni fără nici o diferența fața de realitate.
Prezent
Präsens
- ich funkle an
- du funkelst an
- er/sie/es funkelt an
- wir funkeln an
- ihr funkelt an
- Sie funkeln an
- ich funkele an
- du funkelst an
- er/sie/es funkelt an
- wir funkeln an
- ihr funkelt an
- Sie funkeln an
Perfect compus
Perfekt
- ich habe angefunkelt
- du hast angefunkelt
- er/sie/es hat angefunkelt
- wir haben angefunkelt
- ihr habt angefunkelt
- Sie haben angefunkelt
Imperfect
Präteritum
- ich funkelte an
- du funkeltest an
- er/sie/es funkelte an
- wir funkelten an
- ihr funkeltet an
- Sie funkelten an
Prin perfect compus
Plusquamperfekt
- ich hatte angefunkelt
- du hattest angefunkelt
- er/sie/es hatte angefunkelt
- wir hatten angefunkelt
- ihr hattet angefunkelt
- Sie hatten angefunkelt
Viitor I
Futur I
- ich werde anfunkeln
- du wirst anfunkeln
- er/sie/es wird anfunkeln
- wir werden anfunkeln
- ihr werdet anfunkeln
- Sie werden anfunkeln
Viitor II
Futur II
- ich werde angefunkelt haben
- du wirst angefunkelt haben
- er/sie/es wird angefunkelt haben
- wir werden angefunkelt haben
- ihr werdet angefunkelt haben
- Sie werden angefunkelt haben
Conjugarea verbului "anfunkeln" la imperativ, participiu și infinitiv în germană
Imperativul și participiul sunt stări gramaticale importante în conjugarea germană. Sunt utilizate pe scară largă.
Imperativul german este folosit pentru a da ordine, a cere ceva de la cineva sau pur și simplu a cere cuiva să facă ceva. Această dispoziție gramaticală este adesea folosită în limba germană. Participiul prezent (Partizip I) și participiul trecut (Partizip II) sunt folosite în locul verbelor conjugate sau adjectivelor. Participiul trecut este folosit pentru a forma timpurile compuse, precum și forma pasivă în germană.
Imperativ
Imperativ Präsens
- funkle (du) an
- funkeln wir an
- funkelt ihr an
- funkeln Sie an
Infinitiv - Prezent
Infinitiv - Präsens
Infinitiv - Perfect
Infinitiv - Perfekt
Participiul prezent
Partizip Präsens
Participiul perfect
Partizip Perfekt
Conjugarea verbului "anfunkeln" la subjunctivul I (Konjunktiv I) în germană
Principala utilizare a subjunctivului I în limba germană este vorbirea indirectă, aceste timpuri sunt mai puțin folosite. Pentru a forma subjunctivul I, folosim tulpina verbului (tulpina nu se schimbă) la care adăugăm terminația timpului subjunctiv.
Conjunctiv I Prezent
Konjunktiv I Präsens
- ich funkle an
- du funklest an
- er/sie/es funkle an
- wir funklen an
- ihr funklet an
- Sie funklen an
Conjunctiv I Perfect compus
Konjunktiv I Perfekt
- ich habe angefunkelt
- du habest angefunkelt
- er/sie/es habe angefunkelt
- wir haben angefunkelt
- ihr habet angefunkelt
- Sie haben angefunkelt
Conjunctiv I Viitor I
Konjunktiv I Futur I
- ich werde anfunkeln
- du werdest anfunkeln
- er/sie/es werde anfunkeln
- wir werden anfunkeln
- ihr werdet anfunkeln
- Sie werden anfunkeln
Conjunctiv I Viitor II
Konjunktiv I Futur II
- ich werde angefunkelt haben
- du werdest angefunkelt haben
- er/sie/es werde angefunkelt haben
- wir werden angefunkelt haben
- ihr werdet angefunkelt haben
- Sie werden angefunkelt haben
Conjugarea verbului "anfunkeln" la subjunctivul I (Konjunktiv II) în germană
Subjunctivul II este folosit în principal pentru a exprima irealul în germană. Creează un decalaj între vorbire și realitate. Subjunctivul II Prezent este folosit pentru a exprima o ipoteză, o dorință sau o propoziție condiționată. Acest timp de conjugare este, de asemenea, utilizat pentru a forma expresii convenționale de politețe în germană. În plus, atunci când acest timp de conjugare este la trecut, acesta vă permite să exprimați regretul sau să vorbiți despre o situație care s-ar fi putut întâmpla. Aceste timpuri de conjugare nu sunt utilizate foarte des.
Conjunctiv I Imperfect
Konjunktiv II Präteritum
- ich funkelte an
- du funkeltest an
- er/sie/es funkelte an
- wir funkelten an
- ihr funkeltet an
- Sie funkelten an
Conjunctiv II Prin perfect compus
Konjunktiv II Plusquamperfekt
- ich hätte angefunkelt
- du hättest angefunkelt
- er/sie/es hätte angefunkelt
- wir hätten angefunkelt
- ihr hättet angefunkelt
- Sie hätten angefunkelt
Conjunctiv II Viitor I
Konjunktiv II Futur I
- ich würde anfunkeln
- du würdest anfunkeln
- er/sie/es würde anfunkeln
- wir würden anfunkeln
- ihr würdet anfunkeln
- Sie würden anfunkeln
Conjunctiv II Viitor II
Konjunktiv II Futur II
- ich würde angefunkelt haben
- du würdest angefunkelt haben
- er/sie/es würde angefunkelt haben
- wir würden angefunkelt haben
- ihr würdet angefunkelt haben
- Sie würden angefunkelt haben
Căutați conjugarea unui alt verb în germană
Iată câteva alte verbe aleatorii de descoperit : andrängenanfreundenanfüllenanfunkenangehörenanratternaufrechterhaltenaussterbeneincheckenfestpinnenplauschen
